O lume de cuvinte
Trăim într-o lume de cuvinte. Vorbim și credem că vorbele țin loc de fapte, că au propria lor realitate. Dacă noi credem, dar să credem așa din rărunchi ceva, atunci acel lucru se poate întâmpla în mod real. Cumva ajungem să ne convingem de aceasta, iar realitatea cuvintelor pe care le folosim ne-o impunem ca realitate personală. Cum nu este bazată pe nimic altceva decât pe cuvinte atunci ne supărăm pe ceilalți care folosesc alte cuvinte și cred altceva prin acele cuvinte.
Suntem nesiguri de ce credem și avem nevoie de confirmare exterioară. De aceea îi atacăm cu cuvinte, în cel mai bun caz, pe cei care folosesc alte cuvinte. Care pur și simplu s-au născut în alt loc și cred altceva pentru că folosesc alte cuvinte. Îi epurăm pe cei din mijlocul nostru care au inteligența și îndrăzneala să creadă altceva. Pe cei care caută cuvintele care sunt născute din fapte și cu fundament în fapte.
Starea de fapt
Cam aceasta este starea de fapt a aceste epoci a timpului. Într-un loc se ajunge până la exterminare fizică. În lumi mai civilizate doar la exterminare psihică, care poate face victima să cedeze și să rezolve singură problema prin suicid. Mulțimile au inteligența lor în ceea ce privește sentimentul de putere. Desigur, cum am auzit la cineva pe vremuri (și de curând într-un serial de succes), când minți și te minți creezi o datorie față de adevăr. La un moment dat, când încerci prea mult timp să pari ceea ce nu ești, trebuie să plătești diferența.
Realitatea este ceva extrem de concret și de intens și nu prea îi pasă de ce credem despre ea. Încercați să credeți că nu vă doare o măsea când se întâmplă. După îmi spuneți cum ați reușit să credeți că nu se întâmplă. Sau cât de repede ați ajuns la stomatolog.
Adevărul este unul singur
Aceași persoană înțeleaptă mi-a mai spus: „adevărul este unul singur” și „fiecare om are adevărul său”, și „aceste două enunțuri sunt amândouă adevărate”. Aceasta m-a izbit imediat prin simplitatea enunțului și a adevărului conținut, deși enunțurile par că se contrazic. Cum și de ce se întâmplă așa am aflat mai târziu, după ce am învățat cum să transcend. Unele experiențe personale mi-au oferit o perspectivă mai largă. Unele lecturi și discursuri ale lui Maharishi mi-au adus o anumită liniște și înțelegere la nivel intelectual.
Maharishi a explicat realitatea prin diagrama de mai jos.
În stânga avem realitatea obiectivă, legile fizicii, legile chimiei, legile mecanice etc. Toate acele legi care orice ai crede despre ele nu se schimbă și nu le pasă de ce crezi tu despre ele. În partea dreaptă avem realitatea subiectivă: ego, intelect, minte, simțuri etc. Tot ce credem noi despre partea din stânga se află în partea dreaptă.
Obiectiv sau subiectiv?
Există o dezbatere continuă între cei care cred (amuzant, nu?) că partea stângă – realitatea obiectivă – este mai importantă decât partea dreaptă – realitatea subiectivă și invers. Care este originea ceileialte și tot așa. Se luptă între ei, se ceartă și, până la urmă, se învârt în cerc. Ambele realități își au originea într-o realitate ultimă, care o putem numi „câmp unificat”, sau „conștiință pură” sau, cum era numită pe vremuri ATMAN, sau sinele interior. Sinele cu S mare.
Există nenumărate scrieri vechi care vorbesc despre această realitate ultimă. Cei care au experimentat-o, din compasiune au vrut să lase o urmă în existența relativă pentru cei care sunt încă prinși în ea. Fie această existență relativă obiectivă sau subiectivă. De asemenea, din acea perspectivă unică și unitară (toți care o experimentează experimentează același lucru), au lăsat și tehnici, modalități, pârghii prin care o minte care experimentează relativul își poate crește șansele de a experimenta această realitate ultimă. Conștiința transcendentală, pentru că este dincolo de orice altceva, fie obiectiv sau subiectiv.
Efecte în obiectiv și subiectiv
Expunerea unei minți la această stare de conștiință, cu efectele imediate și în corpul fizic care o adăpostește au fost și ele documentate și descrise ca fiind extrem de benefice și pentru minte – aspect subiectiv – și pentru corp – aspect obiectiv. Totalitatea a ceea ce suntem tinde să crească și să fie tot mai puternică, energică și inteligentă pe măsură ce este expusă regulat acestei existențe unice. Pe lângă scrierile vechi, Maharishi a insistat în a studia aceste rezultate prin prisma științei moderne. Unde cerebrale, EKG, EEG, teste de sânge, teste de comportament individual și social. Toate câte puteau fi făcute au fost făcute și au confirmat aceste efecte benefice.
Să crezi nu este suficient
Desigur, pentru cineva care trăiește nefericirea și a cărui unică soluție este să se autoconvingă că nu este așa, să CREADĂ că nu este așa, orice dovezi ale lumii obiective sunt irelevante. Doar ceea ce crede el în mintea sa subiectivă va avea relevanță. Din nefericire, conducătorii lumii actuale au înțeles astfel de lucruri și astfel a apărut arta politicii. Cum să promiți fără să faci nimic, doar să convingi oamenii că este cum spui tu. Desigur, există și aspectul religios, dar acesta este unul extrem de spinos, inclusiv în țara noastră.
Transcende!
Ei bine, pentru cine este nefericit și se învârte în cerc există întotdeauna soluția transcenderii. Iar tehnica mentală prin care se realizează aceasta Maharishi a numit-o Meditație Transcendentală. Este doar un nume, dar face ceea ce spune că face dacă este practicată corect.
Deci, adevărul este unul singur, SAT-CHIT-ANANDA, realitatea unică, eternă. Și din acesta, se revarsă toate celelalte realități individuale subiective, fiecare cu adevărul său.
Acum, dacă v-ați săturat să vă învârtiți în cerc în limitele impuse și autoimpuse și doriți să scăpați de tensiunile mentale inevitabile, să trăiți în realitate și nu într-o lume de cuvinte, să știți că există o cale pentru ieși.
Cum învăț Meditația Transcendentală
Pentru a afla cum putem învăța Meditația Transcendentală click aici. Pentru următorul curs click aici.
Comenteaza