BLOG

[Maharishi] Eul este individualitate
izvorâtă din universalitatea nelimitată. Existență. Existență ca oceanul vieții
și egoului sau eul ca un val izvorât din acesta.
Unda individuală.[Public] Ei bine, întrebarea este: există ceva ca un ego pur care este … uh … diferit sau
distinct de normalul … corpul cuiva sau simțurile cuiva? Există ceva
în centrul existenței individuale care poate fi perceput de la sine sau recunoscut ca existență [inaudibilă].[Maharishi] Corect. Simțurile, avem cinci simțuri. Ochii de văzut și asta, urechi și miros.
Fiecare dintre aceste simțuri are … are un … canal limitat, canal limitat. Simțul vederii, poți vedea.
Ceea ce se vede … simțul vederii este mijlocul de a vedea. Ceea ce se vede de fapt …
subiectul vederii este eul. Văd. Cred că. Mintea este un instrument,
este un mijloc de a gândi. Prin minte gândesc. Mintea asociată cu simțul vederii: eu văd.
Ce este eu?
Cu siguranță nu simțul vederii, nu mintea, ci ceva diferit de minte. Și ce este asta?
Aflu când mintea încetează să mai funcționeze și aceasta este Meditația Transcendentală.
Activitatea minții devine din ce în ce mai puțină și din ce în ce mai puțină mai puțină și eu sunt
experimentatorul activității minții. Activitatea minții, mantra devine mai slabă,
mai slabă, mai slabă și se oprește. Eu rămân martor. Martor la ce? Nu sunt martor la nimic altceva
decât la mine însumi, și aceasta este natura reală a eului, adică conștiința pură, existență pură, Existență.
Când eul sau egoul nu este implicat în experimentarea relativului, atunci când egoul nu este
implicat în experimentarea lucrurilor limitate, atunci în sine însuși se descoperă a fi existență pură,
nelimitată, nemanifestă. Și acolo egoul este situat în natura sa esențială.
Mintea nu mai este acolo. Simțurile nu mai sunt acolo.
Ceea ce există este existența pură și aceasta este natura reală
a egoului, natura reală a eului. Este ca suprafața tăcută a oceanului adânc.
Este un ocean larg întins fără semnul unui val individual. Existență pură. Ca si seva.
La nivelul sevei
nu există culoare galbenă, nu există culoare verde nu există duritate, nu există moliciune,
nu există calități. Este lipsit de calitate. Un cuvânt mai bun este fără atribute. Fără atribute, sevă nemanifestă
la nivelul unicității copacului. Acest lucru diferit, diferit, diferit, atât de multe
diferențe, atât de multe distincții, atât de multe soiuri, dar la nivelul sevei nu există galben, nu este verde,
nu este lung, nu este plat, nu este nimic, totul este unic, nemanifest. La fel ca acea Existență pură, Existență pură nemanifestă
care este natura eului , eu real. Cine experimentează asta? Existența însăși se experimentează pe ea însăși.
Mintea nu mai este un experimentator acolo, pentru că mintea este atâta timp cât există ceva la care …
să … să ne gândim și când cel mai slab impuls al gândului a încetat,
mintea câștigă starea de Existență și aceasta este inteligență pură,
Existență pură nemanifestată. Absolut îl numim pentru că nu este relativ.
Non-relativ. Absolut.
Și aceasta este natura reală a eului.
La fel ca într-un val, val și ocean este un foarte bun exemplu pentru a explica egoul
și natura sa esențială, Existența. Eul este individualitate, apare un val.
Ce este un val în natura sa esențială? Apă. Ce este un ocean în natura sa esențială? Apă.
Deci, această apă este comună într-un val și într-un ocean. Când este
liniștit, liber de activitate, este oceanul. Când este … s-a exprimat într-o singură unitate individuală
este un val, dar natura esențială a valului, apa este aceeași cu natura esențială a oceanului.
Apă. Este la fel. Astfel, viața individuală, natura esențială a vieții individuale este
Existența. Natura esențială a absolutului este Existența. Conținutul esențial este aceeași
Existență nemanifestă, adică absolută. Existența nemanifestă este individul… natura esențială a individului.
Deci aici, la acest nivel al Existenței individul este universal.
Și cum se obține acest lucru? Printr-o anumită stare a sistemului nervos.
Printr-un anumit stil de funcționare al sistemului nervos, individualitatea își găsește
natura esențială în universalitate. În virtutea funcționării particulare a sistemului nervos.
Și când spun asta este ușor de înțeles.
Doctorul Kanallogos a spus ieri: fiziologia unui om în evoluție.
Aceste două cuvinte [sunt] foarte semnificative.
Trei cuvinte: fiziologia unui om în evoluție. Omul evoluează și pe măsură ce evoluează, fiziologia lui se schimbă.
Starea fizică, structura fizică se modifică chimic și se modifică în ce privește funcționalitatea sa.
Schimbările fizice. Starea de veghe, fiziologia este diferită. Starea de somn,
diferită. Stare de vis, diferită. A patra stare de conștiință, diferită. Asta înseamnă că funcționarea
sistemului nervos continuă să adopte stiluri diferite și corespunzând acestor stiluri
diferite de funcționare ale sistemului nervos diferite stări de conștiință sunt obținute.
Un stil de sistem nervos, un anumit stil de sistem nervos
produce o stare de conștiință în care individul este pe deplin conștient de statutul său
universal. Individul este pe deplin conștient de statutul universal și este capabil
să acționeze în acea conștientizare a universalității. Este capabil să acționeze. Este capabil să perceapă.
Acțiunile sunt posibile. Gândirea este posibilă. Deci, individualitatea funcționează la nivelul
condițiilor limitate de spațiu în timp și aceeași individualitate este conștientă de nemărginirea Existenței.
Deci, universalitatea, individualitatea devin ambele o realitate vie în același timp și acest lucru se întâmplă
în virtutea unui anumit stil de funcționare a sistemului nervos. Sistemul nervos adoptă un
anumit stil de funcționare și această stare de conștiință devine permanent stabilită și
această stare de conștiință în care individul funcționează în câmpul timpului și spațiului
rămânând conștient de nelimitarea vieții sale, aceasta este cea mai exaltată stare existenței omenești.
Pentru că individul este universal și totuși un individ. Cel mai eficient individ, cel mai
împlinit individ este acest individ care acționează în domeniul timpului și al spațiului.
În limitele care încă rețin statutul său nelimitat. Aceasta este posibilitatea existenței umane
și de aceea sfatul este: protejați sistemul nervos de a fi exploatat de
situații care vor restricționa creșterea sistemului nervos la acest nivel ridicat.
Tot ceea ce facem ar trebui să fie pentru a promova acest stil al unei funcționări care va
duce la acea stare a sistemului nervos în care va fi trăită universalitatea,
nelimitarea va fi trăită în domeniul limitărilor vieții.
Și aici, în realizarea acestei naturi esențiale a egoului sau a eului, se află
nemărginirea vieții. Este o posibilitate concretă, deoarece sistemul nervos, sistemul nervos omnenesc
este astfel construit încât este capabil să se dezvolte în acel stil de funcționare care ne va
face să trăim universalitatea în individualitatea vieții noastre de zi cu zi.