Karma și Reîncarnarea

Sursa necunoscută; 1959

MAHARISHI: Când acea mare experiență, când acea beatitudine absolută devine experiența care susține viața, dorințele nu au nicio șansă să încolțească, dorințe de ordin relativ.

Dorințele de ordin relativ sunt cele care fascinează omul pentru asta sau cealaltă. Și atât timp cât această fascinație de a obține asta și de a obține cealaltă va continua să existe, atât va continua și ciclul nașterii și morții. Pentru că dacă nu sunt satisfăcute toate dorințele și această mașinărie încetează să funcționeze, aceasta înseamnă ca avem dorințe neîmplinite în minte. Aceste dorințe nu pot fi împlinite prin acest corp pentru că acum încetează să funcționeze. Nu contează dacă această casă se prăbușește și trebuie să locuim în casă. Ridicăm altă casă.

Deci, dacă există dorințe și corpul nu este capabil să le satisfacă pentru că moare, pentru că se oprește, pentru că încetează să funcționeze. Creăm un alt corp la fel cum construim altă casă.

Construim o casă

Deci, construim o casă – scopul este să împlinim toate dorințele. Construim casa, din copilărie construim casa și tot așa, gradual experimentăm toate acele dorințe neîmplinite din viața trecută pentru care am luat acest corp.

Aceasta este teoria karmei. Karma, efectuăm ceva acțiuni și aceste acțiuni au creat o urmă a valorii lor în minte și ele sunt urmele. Cândva când am văzut această floare și am aflat că miroase foarte frumos. Când vedem floarea acum, dorința de a mirosi floarea face mâna să atingă floarea și să o mirosim. Din nou, impresia valorii se duce în minte. Din nou o floare atrage și din nou acțiunea este împlinită.

O urmă în minte

Deci, acțiunea experienței lasă o urmă în minte, și acea minte răsare, se înalță iar ca dorința de a face acea acțiune din nou. Acea acțiune este împlinită din nou. Experiența lasă o urmă din nou, din nou dorința răsare.

Atât timp cât acțiunea va lăsa o urmă a valorii sale în minte, atât va continua și înlănțuirea acțiunii și a urmei și a dorinței. Atâta vreme cât acțiunea și urma și dorința continuă, atât va continua ciclul nașterii și al morții. Pentru că în momentul morții, dorința va răsării și acea dorință ne va îndrepta spre a ne naște din nou, să obținem o construcție nouă, să obținem un corp nou. Prin acel corp să împlinim dorința, iar acea dorință lasă o urmă și la momentul morții din nou acea urmă va răsări ca o dorință. Vei continua ciclul nașterii și al morții atâta timp cât vei continua ciclul urmelor și al acțiunii și al dorinței.

Extazul Sinelui

Când prin meditație experimentăm extazul Sinelui, mintea devine mulțumită. Când mintea este mulțumită datorită experienței unei mari fericiri, toate dorințele sunt satisfăcute. Nu mai este nicio șansă pentru nicio dorință să răsară. Gustul delicios al unei mese bune care este cu un grad inferior nu poate șterge urma zahărului de pe limbă și să lase o urmă.

Deci, tot ceea începem să experimentăm în Lume este doar ca experiența trecerii prin piață. Vezi mii de lucruri dar nimic nu este reținut. Aceasta devine o stare de fapt. Când este extaz tot timpul, totul este experimentat în lumea din afară, dar nimic nu este adus acasă – mergi la piață, vezi tot dar nu aduci nimic acasă.

Aceasta este starea când acea mare experiență a extazului începe să fie trăită continuu, pentru totdeauna, ziua și noaptea, în timpul stării de veghe și al stării de vis. Când toate fazele vieții sunt pătrunse [de extaz], atunci se spune că omul s-a ridicat la Conștiință Cosmică.

Despre Meditația Transcendentală